Despre Biserica si Spovedanie

Poate o sa ziceti ca am luat-o razna scriind despre aceste lucruri tocmai eu. Dar nu am luat-o razna. Doar ca un eveniment neplacut m-a facut sa ma gandesc la rolul Bisericii si al Tainei Spovedaniei mai indeaproape. Si de unde sa incep? Pai normal, de la Indreptarul Spovedaniei, sa vad si eu care sunt pacatele care nu trebuie facute de-a lungul vietii. Si am citit...si m-am crucit. Am inceput sa ma inchin cu stanga si cu dreapta cand am vazut cate lucruri sunt pacate. Gandindu-ma putin, am inceput chiar sa imi pun intrebare: oare sunt chiar atat de pacatos din burta de la mama? Unele lucruri sunt adevarate si care intr-adevar trebuie respectate cu sfintenie: sa nu ucizi cu voie, sa nu iti urasti parintii, familia, sa nu ii lovesti, sa nu razi de suferinta altuia si tot asa. Mi se par lucruri normale, care tin de bunul simt si de cei sapte ani de acasa. DAR! se tranteste bomba. "Mi-am ras barba si mustatile, m-am tuns dupa moda veacului de acum sau mi-am lasat plete." E nu, nene! Hai sa stam toti cu barbi si mustati sa aratam ca Neanderthalienii. Sau cum vine faza: "m-am tuns dupa moda veacului de acum sau mi-am lasat plete"? Pai ori am voie sa ma tund ori nu. Nu inteleg... Alta bomba: "Am practicat yoga, arte
martiale, dianetica, bioenergie, parapsihologie, radiestezie, telepatie, hipnotism, spiritism, meditatia transcendentala, zen-budismul si alte asemenea acestora. Am îndemnat si pe altii la asa ceva." Care e legatura dintre yoga, arte martiale, bioenergie si religie?... Unde e legatura? Arte martiale te invata autoapararea, NU bataia asa cum FOARTE MULTI cred. Yoga este o forma de meditatie in care stai rasucit in cele mai ciudate pozitii. Nu are nicio legatura cu religia. Daca practic youga inseamna ca nu mai cred in Dumnezeu? "M-am rosit, vopsit, parfumat; mi-am taiat parul, am umblat cu capul descoperit, chiar si în biserica (ca femeie). Am purtat cercei (chiar si în semnul Sfintei Cruci), margele, inele; m-am ras pe partile ascunse ale trupului. Ca femeie am purtat pantaloni, devenind urâciune înaintea lui Dumnezeu". "Am fost la stranduri, plaja; am facut nudism." Dar doua lucruri sunt extraordinare: "Nu mi-am ales sotie/sot tinând seama de învataturile Bisericii si binecuvântarea parintilor, ci dupa voia si placerea mea." si "Am slujit fapturii mai mult decât lui Dumnezeu, iubind copiii, parintii, fratii, sotia (sotul), rudeniile, prietenii, sau: averea, luxul, desertaciunile lumesti, jocurile, cântecele, glumele etc. mai mult decât pe Dumnezeu". Am sa-l citez pe Chris Rock: "Man, is you crazy??" Adica nu trebuie sa ma inteleg eu bine cu sotia, nu trebuie sa imi placa mie si sa o vreau eu, trebuie sa placa numai parintilor si Bisericii. Ce rol are Biserica in a-mi place mie nevasta, nu inteleg...IAR! Ramane Biserica in casa cu ea, traieste ea cu Biserica? Nu traiesc tot eu?! Sau sa las la o parte familia pentru Dumnezeu! What?? Deci daca se apropie o primejdie de viata lor...trebuie sa consider ca este dorinta Domnului si eu trebuie doar sa ma rog si sa nu fac nimic? Conform spuselor lor nu am voie sa rad, nu am voie sa glumesc, trebuie sa fiu sobru tot timpul. Din cate stiu Dumnezeu ne iubeste pe noi si ne doreste binele...atunci de unde legile acestea stricte? "Am crezut ca exista strigoi, vârcolaci, zmei si alte chipuri ale satanei si din aceste pricini am tinut
unele datini sau zile ca sa nu mi se întâmple ceva rau." Pai nu tot Biserica accepta si respecta traditiile stramosesti: Dragaica, Noaptea Ielelor, Mosii, Dragobetele, Calusarii, Caloianul?! Atunci de ce ne spun ei de aceste lucruri?

Vreau sa va spun ceva. Nu cred in preoti, cel putin nu in cei din ziua de azi. Din mai multe motive dar cel mai important pentru mine este faptul ca atunci cand incerc sa discut cu unul de nelamuririle mele, fug. De parca l-ar vedea pe Satana in fata ochilor. Fratilor, am o nelamurire. Vreau sa-mi lamuresc nelamuririle. Vreau sa intreb. Sunt un pacatos care vrea sa afle, sa descopere adevarul. Ce e atat de gresit? Oare am ramas atat de inapoiati incat sa mergem tot pe premisa "Crede si nu cerceta!"? Sau alta duma: "Sa nu faci ce face popa, sa faci ce zice popa!". Mai sa fie! Chiar asa? Sa respect orbeste tot ceea ce imi spune el numai pentru ca este trimisul Domnului? In ultimii ani deja nu mai este privita ca o onoare, ci ca pe o meserie simpla. Toti se fac popi. De ce? Raspunsul mi l-a dat un fost coleg de scoala generala: "Mishule, eu fac bani si cand dorm! De ce sa nu a preotesc? Eu sunt fata bisericeasca, lumea nu are ce sa-mi spuna, vremea trece, banul curge! E o meserie ca oricare alta!" Sau cum am mai auzit pe cineva: "Fostul prieten a dat la Teologie de gura mea, nu pentru ca ar fi vrut. El voia sa stea acasa si sa nu mai faca nimic dupa liceu, dar de gura mea a dat la Teologie ca sa aiba si el o facultate!" Pfff....foarte interesant, nu?! Si cica sa ma incred in ei... De unde si de ce?

Parerea mea, "proprie si personala"... Dumnezeu este in fiecare din noi. Si daca Dumnezeu vrea o viata fericita pentru noi, vrea ca noi sa fim fericiti...nu cred ca ne-ar supune atator restrictii spuse in Indreptarul de Spovedanie. In schimb...cea care mi-a dat de gandit si pe care chiar nu o respecta nimeni, dar NIMENI si pe care i-o dedic unei anumite persoane este urmatoarea: "Am avut întotdeauna viata mea fatarnica, plina de prefacatorie, si fiind eu înlauntru plin de ranile constiintei si urâciunea pacatelor mele, pe dinafara m-am aratat mormânt varuit prin cuviosia si fatarnicia mea, prin care am vânat slava si lauda de la oamenii cei neiscusiti care nu au cunoscut vicleniile mele." Sper ca acea persoana sa citeasca acest lucru!

Acum astept parerile voastre legate de Biserica si tot ceea ce o inconjoara...

Revenire articol anterior

Se pare ca mai e o speranta la bine..acum am primit un link de la un amic pe care il impartasesc la randul meu cu voi. Desi nu suntem noi promotorii acestui lucru, e bine ca totusi se intampla si la noi.

http://www.libertatea.ro/stire/video-iata-cum-i-au-multumit-fanii-din-romania-lui-michael-jackson-255231.html

New Style...

Dupa cum se poate vedea am schimbat putin stilul. E toamna, e mohorat afara...am zis sa fiu in ton cu vremea. Am adaugat si AdSense-ul pe lateral desi, sincer, m-as mira sa dea cineva click pe acolo. La insistentele unei prietene am zis sa mai scriu..un cearceaf...ei asa ii place sa citeasca;)) Despre ce? Nici eu nu am habar. La ceea ce e in jurul nostru, un haos, parca nici sa scrii nu iti mai arde. Daca Ion Creanga sau Mihai Eminescu ar fi trait in zilele noastre...li s-ar fi luat de scris si s-ar fi bagat in politica. Acestia sunt poetii din zilele noastre: politicienii. Pe unul il auzi ca sta cu brocscoiul in gat, altul ca ar trebui sa ii spuna premierului "Muc cel mic" si tot soiul de prostii de genul acesta. Plus de asta, vrei sa vezi o emisiune interesanta, ai rabdare. Avem mai intai cateva ore bune de stiri si inspre miezul noptii cand vrei sa dormi ai si tu parte de ceva dragut. Vrei sa asculti o muzica buna sau sa razi, ai rabdare vreo cativa ani. Sau poti cauta pe YouTube, e mai rapid. Dar de televizor, nici vorba. Nu are rost sa te amagesti.

Cineva ma intreba cum vad eu lumea perfecta. Nu o vad. Niste vagi idei as avea. O lume in care sa nu ne mai vedem doar interesul propriu, unde sa ne putem intelege cu totii cu vorba buna, sa nu mai umblam dupa bani de parca zici ca ei sunt Dumnezeul nostru(practic, asta au si devenit), sa nu mai fie prostie, sa nu mai fie politica. De fapt, cred ca daca nu ar exista aceasta politica, majoritatea celor de mai sus s-ar rezolva de la sine. Poate va intrebati de ce nu am mai scris de ceva vreme. Pentru ca vreau sa reincep sa vad jumatatea plina a paharului dar nu am cum. Tot ceea ce vad e ca ne ducem in jos ca natiune si nu facem nimic pentru ea. Ne lasam condusi de niste principii morale "democratice" si ne ducem in jos mai rau ca Titanicul. Ne place scandalul, ne place cancan-ul, ne place kitsch-ul. Cum poti vedea partea plina paharului? Societate perfecta nu o sa vedem niciodata, dar noi nici macar nu ne luptam sa o atingem....

Prostia la TV...

Ieri ma uitam la postul X de televiziune. M-am prapadit de ras cand l-am auzit pe prezentator: "De ceva vreme nu mai suntem la postul Y. Poate ati observat si dumneavoastra acest lucru..." Pai si normal ca l-am observat. Cum ai putea sa nu observi acest lucru? :))))) In alta ordine de idei, e luni dimineata, mi-e somn si incepe o noua saptamana de lucru...Sper sa se termine cu bine!